ADN
ADN este prescurtarea de la acidul
dezoxiribonucleic (în engleză: deoxyribonucleic
acid, DNA). Acesta
este format din molecule organice dintre cele mai complexe. Substanța se găsește în
fiecare celulă a ființelor vii și este esențială pentru
identitatea oricărui organism, de la Euglena
viridis, mica ființă unicelulară aflată la granița dintre plante și
animale, și până la Homo sapiens sapiens, omul contemporan.
Proprietăți
chimice
Din punct de vedere chimic, ADN-ul este un acid nucleic. Este o
polinucleotidă, adică un compus în structura căruia se repetă un set limitat de
macromolecule numite nucleotide;
în acest sens, el este definit ca fiind un „copolimer statistic”:
·
un „copolimer” este un polimer în
compoziția căruia se repetă mai multe „motive” (monomeri); în cazul ADN-ului,
monomerii sunt nucleotidele.
·
iar „statistic” înseamnă că monomerii se repetă de
manieră aleatorie în lanțul polimer, fără ca ei să fie dispuși alternativ sau
după oricare alt aranjament repetitiv (așa cum se întâmplă, de exemplu, în
etilen-acetatul de vinil (EVA) sau în acronitril-butadien-stiren (ABS).
Nucleotida, ce reprezintă unitatea de bază a ADN-ului,
este o macromoleculă organică (o N-glicozidă) compusă (prin policondensare)
din:
·
o glucidă (mai
exact o monozaharidă) de tipul „pentoză” (în formă furanozică)
·
o bază azotată heterociclică („inel” sau „ciclu” aromatic
în 5 atomi) de tipul pirimidinei, sau o variantă a acesteia condensată cu
inelul imidazolic, numită purină
·
și un rest de acid fosforic (esterificat cu unul din
hidroxilii pentozei), adică un „grup fosfat”.[A]
Pentozele care intră în structura ADN-ului sunt
D-2-dezoxiriboza (pentru acidul nucleic tip ADN) sau D-riboza (pentru acidul
nucleic tip ARN).[B] Două
dintre bazele heterociclice azotate ale ADN-ului sunt purinice (adenina și guanina),
iar celelalte două sunt pirimidinice (citozina și timina).
În ARN uracilul înlocuiește
timina. În cadrul elicei caracteristice, în formă de scară spiralată, resturile
pirimidinice ale monomerului sunt orientate spre interior, formând cu resturile
purinice ale celuilalt monomer „treapta” scării, în timp ce pentozele formează
brațele acesteia, de la o dublă unitate la alta (adică de la un cuplu
purinic-pirimidinic la următorul), legătura fiind realizată de grupările fosfat
(prin atomii lor de oxigen). Legăturile dintre resturile de purine și
pirimidine sunt de natură moleculară și nu chimică, ele fiind legături de
hidrogen. Prin citire trepetele se oxidează (ruginesc) se consumă. ARN-ul
Acidul Ribo Nucleic Acidul care produce clone copii a fiecărei informaţii le
rescrie în ritmul în care se cnsumă legăturile de hydrogen prin atomii de oxigeni. La nivel macro a întegului
rganism oamenii şi omenirea a numit
acest proces “ ÎNBRĂTRÂNIRE.”
Genomul viral
Genomul viral e constituit din ADN/ARN, o moleculă
uni/bicatenară lineară/circulară, inchisă de un inveliş de proteine. Viroizii
au genomul numai de tip ARN
Cromozomii umani
Cromozomii umani
sunt variabili în ceea ce priveşte dimensiunea şi forma. Ei sunt clasificaţi
folosind sistemul Denver, după
numele localităţii din statul Colorado,SUA, în care
a avut loc conferinţa ce a pus la punct această clasificare. La baza acestui
sistem de clasificare stau următoarele criterii:
a) dimensiunea cromozomilor
(mari, mijlocii, mici);
b) indicele centromeric (raportul dintre
lungimea braţului scurt şi lungimea totală a cromozomului) ce împarte
cromozomii umani în trei categorii: metacentrici (cu centromerul situat în
regiunea mediană), submetacentrici (cu centromerul situat în regiunea
submediană) şi acrocentrici (centromerul fiind situat excentric, în apropierea
regiunii telomerice a braţului scurt);
c) prezenţa sateliţilor.
Dispunerea cromozomilor unei celule
diploide, ordonaţi în perechi şi grupe în funcţie de dimensiuni şi plasarea
centromerului, reprezintă „cariograma” speciei respective. Formula scrisă cu
cifre şi litere care descrie cariograma se numeşte „cariotip”
Cariotipul uman normal
Celulele umane conţin 23 de perechi de cromozomi ce formează
7 grupe notate cu literele mari: A, B, C, D, E, F şi G în genetica
ancestrală de tip Ur-Chaldeea şi Ierhon
au fost notaţi cu primele litere
din alfabetul Paleo-Ebraic
Alef
|
Bet
|
Gimel
|
Dalet
|
He
|
Vav
|
Zayin
|
|
א
|
ב
|
ג
|
ד
|
ה
|
ו
|
ז
|
|
Grupa
A
Modern
|
Grupa
B
Modern
|
Grupa
C
Modern
|
Grupa
D
Modern
|
Grupa
E
Modern
|
Grupa
F
Modern
|
Grupa
G
Modern
|
Cele 23 de perechi de cromozomi sunt una Bazică G ( generativă) care generează primul impuls al vieţii din
cromozomii materni şi paterni ,uniţi într-o sigură structură biologică (Fiinţă Vie).
Literă
Ebraică
י
|
Pereche -Cromozomi
G∞
23
|
·
153 000 000 de
perechi de baze;
·
51 000 000 de
perechi de baze;
|
Valoare numerică
Pentru literă
|
א
|
1
|
1
|
|
ב
|
2
|
·
243 300 000 de
perechi de baze;
|
2
|
ג
|
3
|
·
199 500 000 de
perechi de baze;
|
3
|
ד
|
4
|
·
199 800 000 de
perechi de baze;
|
4
|
ה
|
5
|
·
171 000 000 de
perechi de baze;
|
5
|
ו
|
6
|
·
171 000 000 de
perechi de baze;
|
6
|
ז
|
7
|
·
158 800 000 de
perechi de baze;
|
7
|
ח
|
8
|
·
146 000 000 de
perechi de baze;
|
8
|
ט
|
9
|
·
134 500 000 de
perechi de baze;
|
9
|
י
|
10
|
·
135 500 000 de
perechi de baze;
|
10
|
כ
|
11
|
·
135 000 000 de
perechi de baze;
|
20
|
ל
|
12
|
·
133 500 000
de perechi de baze;
|
30
|
מ
|
13
|
·
114 200 000
de perechi de baze;
|
40
|
נ
|
14
|
·
105 200 000
de perechi de baze;
|
50
|
ס
|
15
|
·
100 200 000 de
perechi de baze;
|
60
|
ע
|
16
|
·
89 800 000 de
perechi de baze;
|
70
|
פ
|
17
|
·
81 500 000 de
perechi de baze;
|
80
|
צ
|
18
|
·
77 900 000 de
perechi de baze
|
90
|
ק
|
19
|
·
63 800 000 de
perechi de baze;
|
100
|
ר
|
20
|
·
63 600 000 de
perechi de baze;
|
200
|
ש
|
21
|
·
47 000 000 de
perechi de baze;
|
300
|
ת
|
22
|
·
49 500 000 de
perechi de baze;
|
400
|
·
Grupa A - Cuprinde cromozomii din perechile
1, 2 şi 3 care sunt cromozomi mari metacentrici (perechile 1 şi 3) şi
submetacentrici (perechea 2).
·
Grupa B - Cuprinde cromozomii perechilor 4
şi 5 care sunt cromozomi mari submetacentrici.
·
Grupa C - Cuprinde cromozomii perechilor 6,
7, 8, 9, 10, 11, 12 şi cromozomul X care sunt cromozomi mijlocii
submetacentrici.
·
Grupa D - Cuprinde cromozomii perechilor
13, 14 şi 15 care sunt cromozomi mijlocii cu centromerul dispus excentric (acrocentrici)
şi cu sateliţi localizaţi în regiunea telomerică a braţelor scurte.
·
Grupa E - Cuprinde cromozomii din perechile
16, 17 şi 18. Ei sunt cromozomi mijlocii cu centromerul median (metacentric)
pentru cromozomul 16 şi submedian pentru cromozomii 17 şi 18.
·
Grupa F - Cuprinde cromozomii din perechile
19 şi 20; sunt scurţi şi metacentrici.
·
Grupa G - Cuprinde cromozomii 21, 22 şi Y.
Aceşti cromozomi sunt scurţi şi acrocentrici, perechile 21 şi 22 prezentând
sateliţi pe braţele scurte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu